Sing, sing, sing

Layla
#open

Layla era undeva pe un camp, plin cu flori, impletind o coronita de flori, in timp ce fredona o melodie pe care o auzise cu putin timp in urma.

Sanara:

Eram pe acel camp, culegand si impletind coronte de flori si fredonand o melodie insa melodia fredonata de mine era una in limba celtica straveche si care aducea a o melodie de dans popular precum o hora.

Layla avea un auz foarte fin, asadar auzi pe cineva cantand. Fiind o fire care se speria foarte usor, tanerei cu parul turcoaz ii fu prea frica sa se miste sau sa se intoarca sa vada cine e, insa se opri din cantant.

El Diablo

Apăru din neant, defapt din niște flăcări, cu tatuajele lui ciudate și strigă tare:
”Layla!”
Niciodată nu putea să își lase progenitura prea mult singură, se temea să nu o piardă. Avea puteri remarcabile, lucru știut doar de Diavol, nu și de meta omul pe care-l poseda.

Tresari, recunoscand vocea prea bine. Lasa coronita din mana, fara sa ii mai pese de ea si se ridica in picioare tremurand toata.
"D-da?" il intreba privindu-l sfioasa.

”Credeam că ți-am mai spus să nu mai pleci fără să îmi spui..”
Nu avea ton de ceartă și nici nu țipa, dar părea destul de supărat.