not my place but here i am

Kai

El era cu mult peste vrăjitorii care învățau incantații și alte lucruri aici. Magia evoluase, dar puterea din toți acești studenți și profesori... nu atingea nici măcar sfertul din cât era Kai de puternic nici dacă erau toate adunate la o laltă.
În demența lui credea însă că poate să recruteze de acolo studenți cu potențial malefic și să își creeze o armată . Și uite așa ajunsese să patruleze pe coridoarele de la Hogwarts în căutarea celor ”demni”.

[color#cc3366]Sienna[/color]

Desi nu era vrajitoare, Sienna isi facea veacul pe acolo, cautand ceva de facut.

Cu bagheta in mana , tanara se indrepta catre sala mare , terminand niste "treburi". Ce treburi ? Fiind o fire rebela si totusi chiar frumoasa , multi baieti din diferite clase ii placeau de ea si cine avea sa ii confeseze ei , era vai si amar de el . De regula isi batea joc sau ii facea o farsa. Un baiat cam .. tocilar , a vrut sa o invite la un ceai , iar Hyuna drept rasplata , aduse cu ea doua creaturi Pixie , sa il agate de candelabru .Exact , cele mai eneravnte si ciudate creaturi. Probabil o sa aiba probleme , dar ei nu ii pasa.

Coridoarele acelea erau atât de întortocheate încât îl enervau. Avea impresia că se învârte în cerc de vreo cinșpe minute și nu dăduse de nimeni până atunci. Ajunse în fața Sălii Mari și se uită cu o mică încruntătură la ușile masive. Își strânse mâna și acestea se deschiseră și el inspectă locul, care era... mult mai imens decât își imaginase că va fi.
”Holy fuck!” murmură și merse cu spatele, făcând abstracție că ar fi putut să fie totuși cineva în zonă și evident reuși să lovească pe cineva, ba chiar din plin.

Nici bine nu apuca sa intre in sala , ca si cineva dadu peste ea intr-un mod brutal , facand-o sa aterizeze peste podeaua rece de lemn . Isi freca putin capul , iar toata lumea se uita la cei doi , ma ales stiind-o destul de nebuna deci probabil o sa il transforme in soarece sau ceva.
- Vrei sa te uiti pe unde naiba mergi ? , isi stramba slab nasul si isi ridica privirea catre el. Era un tip nou ? Ca nu il vazuse pana acum pe aici .

Ceea ce reușise să lovească..categoric nu fusese un zid, cum făcea de obicei. Era prea moale și vorbea. Se întoarse cu încetinitorul lăsând de o parte admiratul pereților și al tavanului încât să observe că mișuna destul de multă lume acolo. Grozav! Atâta lume ..avea de unde alege. Trebuia doar să-i repereze pe cei mai nebuni care să-i împărtășească viziunile bolnave.
Își drese glasul și afișă un zâmbet idiotic.
”Nu a fost cu intenție, pardon!”

- Sa zicem ca scuzele sunt acceptate ... , se ridica de jos si isi scutira roba lunga si neagra cu verde . Vru sa ii zica vreo doua , dar se abtinu pentru ca el era chiar un tip dragut. Se indrepta spre masa pentru a manca , dar se pare ca toate erau ocupate.
- Ar fi bine sa va dati de acolo , altfel de nu..
- Altfel de nu , ce ? , si se ridica un tip de la casa Ochi de Soim .
Aceasta scoase bagheta si il transforma in broasca , ceilalti eliberand toate mesele.
- Multumesc ! , si zambi angelic sub atitudinea de dracusor care o avea.

Urmării totul cu o sclipire machiavelică în ochi. Într-adevăr era ciudat pentru el să vadă că vrăjitorii de acum folosesc o baghetă pentru vrăji, dar...lumea se modernizase, avea să se adapteze și el treptat. Oricum aplaudă scurt , ajungând-o din urmă.
”You have so much potential! You totally should join my army!”
Bineînțeles spuse toate astea în gura mare și clar arăta ca ultimul lunatic, mai ales că era singurul de acolo care nu purta o uniformă tipică uneia dintre case. Mai devreme sau mai târziu tot intra în belele la ce stil avea.

Cand auzi aceste cuvinte , surase scurt si isi muta privirea catre el.
- Draguta , da-mi un motiv sa fac chestia asta... , si incepu a manca o prajitura in timp ce isi puse picioarele relaxata pe masa . Imi cer scuze pentru pozitia mea , dar te ascult ... , adauga ea scurt si sec . Intr-un fel , ii placea de tipul asta . Avea ceva al lui .. si sigur nu e din Hogwarts deoarece nu purta nici insigna si nici roba cu el. Daca afla cineva ca este aici , intra la belele dar lui Hyuna ii trezi si mai tare interesul.

”I can give you power you cannot even imagine” exclamă el, ridicându-și ambele brațe în aer. Nu arăta decât ca un țăcănit oarecare. Dar Kai nu era ceea ce părea. Sigur că avea o mutră prea drăguță să-ți dai seama din prima că e psihopat, trebuia să sapi adânc mai întâi ca să prinzi.
”You do magic with that...” se uită lung la bagheta ei. ”Thing. I do not need it.”

Manca prajitura facinata de parca ce ii zkcea , dar tot ce avea in gand era razbunarea . Ceea ce nu stia lumea , e ca ea vrea sa se razbune pe incuiati pentru tot raul care l-a facut ei si familei. Daca tipul asta putea sa dea puteri dupa cum se lauda el, trebuia sa ..plateasca nu ? Doar nu avea sa dea puteri la oricine pe nimic.
- Sa zicem ca te cred, dear ... si ca am bate palma , dar ... nu trebuie sa iti ofer ceva in schimb ? , isi ridica o spranceana si izbi cu furie farfuria de peretele din fata ei.

Kai nu se aștepta să accepte așa repede, în special că probabil arăta destul de dubios. Hainele de pe el nu erau ale lui și erau cam colorate, arăta exact ca o persoană senilă. Crezuse că are mari șanse să nu fie crezut.
”Vreau în schimb loialitate. Și vreau să duc iar vrăjitorii pe primul loc în piramida ierarhică a speciilor.”
De când dispăruse el în propriul iad, adică de peste un mileniu, apăruseră tot felul de specii ciudate...considerate mai puternice și mai importante. Iar pentru el era o insultă.

- Loialitate zici , huh ? .. , se ridica de pe băncuta și veni în spatele lui ,punându-și mâinile pe umerii lui și cobora cu capul la nivelul urechii pentru a-i șopti. Știi... oferta suna chiar tentant , foarte tentant as spune ..dar vezi tu , probabil Cum ai și văzut ,.. sunt cam singura și fac ce îmi taie capul , apoi își plimba degetul ei lung și subțire pe fata lui. Știi , dacă nu ai fi atât de drăguț , poate nu ți-as fi acordat toată atenția mea .. , murmura ea și zâmbi larg. Se pare ca am cam speriat toți colegii ..

”Drăguț?” mustăcii el sceptic, încercând să anticipeze dacă îl lua peste picior. Nu știa dacă se referă la aspect sau la comportament, oricum nu i se părea că acel cuvânt trebuie să i se atribuie în orice context.
Își lăsă capul pe spate și râse scurt.
”Nu sunt drăguț. Spune-mi cine te-a supărat din toată sala asta și îți aduc inimile lor pe o tavă la desert.”

- Ba ești..., aproba ea scurt din cap. Ai ceva... nu știu ce , dar chiar ai ceva ce mă atrage. Ceva foarte special și crede-mă ca nu zic la nimeni chestia asta , ofta ea scurt privind în jos pentru câteva secunde. Cine m-a supărat de aici ? Deocamdată nimeni. Defapt , a fost ... dar m-am descurcat eu și după Cum vezi , toată lumea fuge de mine . În acel moment , tânăra bruneta își aminti clipele petrecute la orfelinat și toate bătăile și batjocura . Își aminti cum era strigată "ciudata" sau " mai bine mureai odată cu familia ta " . În acel moment Hyuna se depărta puțin de el , încercând sa își ascundă sentimentele și sa își înghită lacrimile.

”Nu știu dacă vorbești serios sau doar încerci să te joci cu mintea mea” replică și se așeză jos, în fața ei. Pentru câteva clipe ea se cam deconectase, iar Kai era genul băgăcios așa că o privi lung ca să poată intra în mintea ei și să vadă ce o supără.
”Nu există nimic mai dulce decât gustul răzbunării... și de mine își băteau joc când eram mic. Chiar proprii frați. Le-am pus capetele în cuier. Trebuie doar să ai curaj să îi distrugi” murmură și o prinse de mână, pielea ei strălucind scurt.

Suspină în sinea ei , dar când îl auzi dar mai ales când o lua de mana , simți un .... fior în tot corpul . Și nu în sensul rău. Când auzi de cuvântul "răzbunare" abia atunci și-a dat seama ca el a intrat în mintea ei dar se pare ca nu o deranja mai deloc. La urma urmei , tot ce avea în cap erau amintirile urate și gândurile sadice de răzbunare.
- Curaj ? Am destul ... cel puțin de când sunt singura , am avut întotdeauna setea de sânge , dar fiind eleva aici , nu prea poți face multe. Am fost adusa aici doar ca sa învăț "disciplina" ... , și pufni intr-un râs maniac de parcă avea sa se întâmple asta vreodată. De ce nu mă crezi când zic ca ești special ? , zâmbi larg deodată. Pur și simplu așa ești și așa cred... , ridica scurt din umeri.

”Disciplină..” repetă și pufni scurt. Detestase regulile mereu, erau făcute ca să fie încălcate! El mereu avusese în el un spirit rebel, extrem de razvrătit.
”Dacă nu îți place aici poți să pleci oricând ! Poți veni cu mine... întreaga lume e a noastră” gesticulă iar cu brațele în aer, având sclipirea aia în ochii cafenii tipică lui, plină de entuziasm. Încă nu se obișnuise chiar cu toate noutățile din lumea de acum. dar era avid să o aibă la picioare acum că puterile lui nu mai erau înlănțuite cu tot cu el într-o altă dimensiune.

- Da, disciplina... regulile sunt pentru cei slabi ! Regulile sunt făcute pentru a fi încălcate .. , și începu sa se joace cu o șuviță din parul ei lung si negru . Când auzi " întreaga lume e a noastră " zâmbi și mai larg. Zâmbi ca un copil entuziasmat care primi cel mai frumos cadou de crăciun. Oare era bine ce face ? Sa se încreadă în străini ? Oh, era așa uit. Hyuna mă numesc... , spuse ea scurt zâmbind în continuare .

Asta nu era tocmai o parte plăcută pentru el, atunci când trebuia să se prezinte.
”Malachai...” murmură trecându-și frustrat mâna prin păr în acele momente. ”I mean, who names a kid Malachai ?! Of course they thought I am an abomination and kill me... they didn.t but they cursed me with a really stupid name” se plânse și strâmbă din buze, dar îi reveni rapid rânjetul pe buze. ”But you can call me Kai.”

- Kai , Kai , Kai ... ,repeta de câteva ori zâmbind. Îmi place ! , și se îndepărta către masa mare a profesorilor din capătul holului ai se așeza pe masa încrezut ,făcând sa apară două pahare de vin roșu. Vrei ? , îl indemna tânăra luandu-și paharul dând pe gat câteva guri.

Se apropie de tânără și luă paharul în mâna sa neobișnuit de rece, zâmbind în colțul gurii. Nu prea ținuse vreodată un toast, asta pentru că toată lumea îl văzuse ca un măr stricat de când fusese mic copil și de aceea nu avusese niciun prieten sau măcar cunoștință. Îi plăcea însă să facă lucruri noi, așa că ridică paharul zâmbăreț.
”For new begginings, my dear!” închină și își lovi cu un clinchet paharul de al ei , bând apoi pofticios din acesta.

- for the begining ! , spuse tânără dând paharul pe gat într- o secunda . Simții Cum vinul ăla îi încălzește ușor - ușor trupul micuț și simți Cum capul începe sa i se învârta. Ignora toate astea și arunca paharul pe jos , făcându - se mii de bucățelele.

”Asta alungă ghinionul” își aduse aminte de superstiția de spartul paharului. Era așa de veche ... până și el știa de ea. Așa că dădu și el cu paharul de pământ uitându-se cum se face țăndări. Putea să simtă cum cineva îi aruncă săgeți în spate...astea, priviri urâte și că se apropie de el, dar nu părea să îi pese suficient încât să se întoarcă. Probabil era un profesor care sesizase faptul că e un intrus.

Deodată simți prezenta unei persoane nu tocmai drage ei . Mai exact , era Mark Krugel. Prefectul și șeful de casa al Cercetasilor. Vai, cât îl ura. Se apropie de aceasta cu superioritate , călcând mai tare pe tocurile care le avea pentru a crea ecou.
- Ce vrei , Krugel ? ,strâmbă ea slab din nas.
- Am venit aici pentru ca ai alungat pe toții de la masa și mai ales , e un intrus în castel ! , și arata spre Kai.
- Cine ? El ? , pufni în ras când îi spus "intrus" apoi se apropie de Kai și cu un zâmbet larg pe fata , îl sărută pe obraz. E .... un prieten de al meu ! Vreo problema ?, ridica ea din sprânceană spre surprinderea Prefectului.
- Știi ca nu are voie... , și nici nu apuca sa spună ceva , ca Hyuna îl izbi de perete. Un singur cuvânt , iar capul tău o sa fie în mâinile mele !